Revolutia a inceput la Timisoara si tot de acolo vine un concept cool de promovare a muzicii locale si a unui loc de party si intalniri: anume o compilatie de muzica electronica si alternative timsoreana produsa nu de o casa de discuri, ci de un bar si de un post de radio local. Lansata in ultima saptamana a lunii mai, nu e Buddha Bar - nici n-as vrea sa fie - dar respira un aer fresh si pozitiv de ambient, jazz, soul, drum&bass, experimental electronica, deep house, si ceva alternative. Piesele sunt semnate de crema muzicala din zona, incepand cu B.A.U., Makunouchi Bento, Leizaboy, Injektah, Persona si altii.
Van Graph K Fe e, desigur, o cafenea selecta din Timisoara unde se intampla concerte, iar mixul e produs in colaborare cu Anonim TM, organizatie locala care promoveaza muzica underground si emite de pe postul cu acelasi nume. Compilatia se descarca liber de pe net si se distribuie in forma fizica in Van Graph K Fe. E o modalitate de marketing pro domo muzical si relaxat, in lipsa unor case de discuri care sa promoveze artisti locali sau in lispa unor fonduri pentru traditionalele campanii de print si spoturi de festival. Van Graph K Fe se expune prin muzica gazduita acolo. A facut-o si The Office in Bucuresti, daca imi amintesc bine, dar parca nu erau doar producatori locali, ci o selectie din muzica pusa in club. Insa in compilatia asta parca lipseste o parte din indarjirea din Capitala, unde producatorii isi arata skillurile pe un anume stil de muzica si sunt putin permeabili la ce e in afara.
Piesele jazzy aduc cu compilatia Mushroom Jazz a lui Mark Farina, solare, pozitive, jucause si foarte... jazzy. Cele alternative, mmm..., nu prea isi gasesc locul in mix, dar asa a vrut producatorul, pentru ca nu se promoveaza un stil, ci un loc si o atmosfera. Poate ca soundul pe alocuri nu e tocmai cel de nisa, sincronizat cu se intampla pe afara, nici minimal nici post-dubstep, d'n'b-ul e de inspiratie ltj bukemiana, aka atmospheric drum&bass, dar per total ramai cu senzatia ca ai trecut printr-un taram sonic relaxat, calm, jucaus, linistitor, laid-back, distractiv, primavaratic si usor sofisticat.
Sa fie un semn ca artistii de acolo compun mai mult ziua si au ferestrele spre est si soare in casa toata ziua? Sau ca e mai putina paranoia in flora inspirationala din oras? Oricum ar fi, nu prea exista un termen de comparatie cu se face in Bucuresti, unde sound-ul e in general mai dark, mai dens, mai ambitios, cerebral, intens si vibrant - pe alocuri chiar clinic si maniacal. Alt oras, alta atmosfera.
Dar asta e o chestiune de gusturi si de perceptii, si dincolo de toata vorbaria e o initiativa de urmat si in Bucuresti si alte orase. Face bine muzicii si mai ales cluburilor in care se produc artistii locali. Ma gandesc la toate party-urile din Control, Fabrica, The Silver Church, Traian 42, Post-Cochet, Expirat si The Other Side, terasa MNAC si alte locuri unde se produc constant artisti locali care inca raman destul de necunoscuti publicului. Ce compilatii s-ar fi lansat din fostul WEB, nici nu vreau sa ma gandesc... E un inceput pentru toate.
Si acum, playlistul si muzica.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Leave a comment